Raionul Grigoriopol

Raionul Grigoriopol
—  Raion  —
Coordonate: 47°08′00″N 29°18′00″E ({{PAGENAME}}) / 47.13333333°N 29.3°E
Țară	Republica Moldova
Autonomie	Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului
Atestare	12 octombrie 1924
Centrul raional	Grigoriopol
Suprafață
- Total	822 km²
Populație (2014)
- Total	43.410 locuitori
- Densitate	52,8 loc./km²
Prezență online
OpenStreetMap relation
Localizare pe harta Transnistriei.
Harta detaliată a raionului.
Modifică date / text

Raionul Grigoriopol (în rusă Григориопольский район) este un raion din autoproclamata „Republica Moldovenească Nistreană” și un fost raion component din RASS Moldovenească (1924–1940) și apoi din RSS Moldovenească (1940–1941; 1944–1958; 1971–1991). Reședința raionului este orașul Grigoriopol, situat în partea centrală a Transnistriei. Alte localități importante ale raionului sunt Tașlîc și Mălăiești.

Potrivit Atlasului Transnistriei, dintr-o populație totală de 53.100 de oameni, 75,9% trăiesc în mediu rural.^[1] Structura etnică este una majoritar moldovenească/românească, constituind circa 65% din populația raionului, în timp ce ucrainenii reprezintă doar 17,5% și rușii – 10%. Restul sunt polonezi, găgăuzi și alte etnii. În reședința raionului, orașul Grigoriopol, locuiesc potrivit acestui atlas, între 11.000 și 20.000 de oameni, orașul având o densitate a populației de 1.400 locuitori pe km².

Populație

Structura etnică

Diviziuni administrative

Oraș

• Grigoriopol

Sate

• Bîcioc, Butor
• Carmanova, Colosova, Crasnogorca
• Delacău
• Hîrtop, Hlinaia
• Mălăiești, Maiac
• Speia
• Șipca
• Tașlîc, Teiu
• Vinogradnoe

Economie

Agricultura este ramura de bază a economiei. Între 50% și 55% din terenul arabil este rezervat cerealelor, 10-15% pentru floarea-soarelui, 5-6% pentru legume, 10-15% pentru viță-de-vie și restul pentru fructe. În intervalul 1995-1999, singurul pentru care există informații clare de la regimul terorist transnistrean, se pare că producția agricolă totală a scăzut de 2 până la 15 ori pentru diversele categorii cultivate; dezastrul economic numit Transnistria este atât de mare încât, practic, toată agricultura republicii separatiste se bazează pe cea a raionului vecin de la sud, raionului Slobozia și pe cea a raionului Râbnița, deși Grigoriopol este un raion a cărui populație este în mod covârșitor rurală.

De altfel, așa-zisele autorități nici nu mai fac eforturi economice de mult, dacă au făcut vreodată, după cum arată [1], raionul plătind la bugetul "central" doar 0,5 trilioane de ruble transnistrene, față de 58,6 trilioane cât plătește Tiraspolul singur.

Din produsul intern brut total al raionului, circa 74% provine din agricultură și numai cca. 8% din industrie. Restul de bani vine din transport și telecomunicații.

Referințe

Legături externe

• Harta Transnistriei Arhivat în 18 septembrie 2019, la Wayback Machine.
• Colonia Armeană din Grigoriopol
• Atlasul Transnistriei^{[nefuncțională]}
• ru Карта Григориопольского района

v • d • m Raionul Grigoriopol Centrul raionului Grigoriopol Comune și orașe Bîcioc • Butor • Carmanova • Colosova • Crasnogorca • Delacău • Hîrtop • Hlinaia • Mălăiești • Maiac • Speia • Șipca • Tașlîc • Teiu • Vinogradnoe Împărțirea administrativă a Republicii Moldovenești Nistrene

v • d • m Unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului(Transnistria) Municipiu Tiraspol • Bender Raionul Camenca Camenca • Caterinovca • Crasnîi Octeabri • Cuzmin • Hristovaia • Hrușca • Ocnița • Podoima • Rașcov • Rotari • Severinovca • Slobozia-Rașcov • Valea Adîncă Raionul Dubăsari Cocieri • Comisarovca Nouă • Coșnița • Corjova • Crasnîi Vinogradari • Doibani I • Doroțcaia • Dubăsari • Dubău • Dzerjinscoe • Goian • Harmațca • Lunga • Molovata Nouă • Pîrîta • Țîbuleuca Raionul Grigoriopol Bîcioc • Butor • Carmanova • Colosova • Crasnogorca • Delacău • Grigoriopol • Hîrtop • Hlinaia • Mălăiești • Maiac • Speia • Șipca • Tașlîc • Teiu • Vinogradnoe Raionul Rîbnița Andreevca • Beloci • Broșteni • Butuceni • Cobasna • Crasnencoe • Ghidirim • Haraba • Hîrjău • Jura • Lenin • Mihailovca • Mocra • Molochișul Mare • Ofatinți • Plopi • Popencu • Rîbnița • Sovietscoe • Stroiești • Ulmu • Vadul Turcului • Vărăncău Raionul Slobozia Blijnii Hutor • Caragaș • Cioburciu • Corotna • Frunză • Hlinaia • Nezavertailovca • Parcani • Pervomaisc • Slobozia • Sucleia • Tîrnauca • Vladimirovca De jure parte a Republicii Moldova, de facto „Republica Moldovenească Nistreană”.

v • d • m Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova Municipii1 Bălți • Chișinău • Tighina Raioane Anenii Noi • Basarabeasca • Briceni • Cahul • Cantemir • Călărași • Căușeni • Cimișlia • Criuleni • Dondușeni • Drochia • Dubăsari • Edineț • Fălești • Florești • Glodeni • Hîncești • Ialoveni • Leova • Nisporeni • Ocnița • Orhei • Rezina • Rîșcani • Sîngerei • Soroca • Strășeni • Șoldănești • Ștefan Vodă • Taraclia • Telenești • Ungheni Unități teritoriale cu statut special Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (raioane: Ceadîr-Lunga, Comrat și Vulcănești) • Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului 1 Sunt enumerate doar municipiile care conțin cel puțin două localități.