Râs (animal)

Pentru alte sensuri, vedeți Râs (dezambiguizare).
Râs
Linx
Patru specii de râs; de la stânga sus: râs eurasiatic (L. lynx), râs iberic (L. pardinus), râs roșu (L. rufus), râs canadian (L. canadensis)
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Familie: Felidae
Subfamilie: Felinae
Gen: Lynx
Kerr, 1792
Specii
Modifică text Consultați documentația formatului

Râșii sau lincșii (Lynx) sunt un gen ce cuprinde patru specii de feline sălbatice de mărime medie. Toți sunt considerați ca făcând parte din genul Lynx, dar unele autorități îi clasifică să facă parte din genul Felis,[1] căruia îi aparține pisica sălbatică și pisica de casă. Caracalul, numit uneori râs de pustiu sau râs de deșert, este considerat ca făcând parte din genul Caracal.[2]

Din toate patru speciile de râși, doar râsul iberic (L. pardinus) este evaluat la lista roșie a IUCN ca specie pe cale de dispariție.[3] Celelalte, în ciuda faptului că au fost vânate în mod necontrolat în secolele XIX și XX, rămân să fie în afara oricărui pericol de dispariție la nivelul mondial, fiind totuși amenințate în unele țări.[4][5][6]

Etimologie

Cuvântul râs își are origine slavă,[7] cuvinte înrudite se pot găsi spre exemplu în cehă (rys),[8] poloneză (ryś)[9] și rusă (рысь / rysi)[10]. Dicționarul Etimologic Român, opunându-se părerii populare, nu prezintă nicio legătură între acest cuvânt și verbul a râde[7]. Pe cealaltă parte, cuvântul linx este un împrumut mai recent din franceză, care mai are origine în limba latină și este derivat de denumirea științifică lynx.[11]

Răspândire și statut de conservare

Răspândirea tuturor speciilor din genul Lynx.

Statutul în care se găsesc toate speciile de râși este foarte variat. Râsul eurasiatic,[5] râsul roșu[6] și râsul canadian[4] sunt prezentate de populații destul de mari pentru a asigura continuitatea speciei. Râsul iberic este pe cale de dispariție, doar 1.111 râși din această specie mai trăind în Peninsula Iberică conform unei estimări din 2021.[12]

Râșii eurasiatici trăiesc în multe arii ale Europei și Asiei, ceea ce a rezultat în a doua denumire a lor – râșii eurasiatici. Toată populația din această specie este estimată la 55.000 de indivizi, din care majoritatea trăiește în Rusia[5]. În țările Europei Centrale, de-a lungul Carpaților, există o populație mare, dar amenințată, izolată și nestabilă a acestor feline[13]. În afară Rusiei, cea mai mare populație a râșilor se găsește în România, numărul indivizilor atingând 2.050 în 2001.[14] Încercări de a reintroduce râsul au avut loc în Slovenia și Elveția.[15]

Râșii canadieni (numiți și polari)[16] se pot găsi în partea septentrională a Americii de Nord, mai ales în Canada și Alaska, dar și în restul Statelor Unite ale Americii[17]. În ciuda vânătorilor, râsul canadian în Canada nu este amenințat de oameni, reținând majoritatea arealului său.[4] În Statele Unite este pe cale de dispariție. S-a încercat fără succes reintroducerea speciei în statul New York în anii '80.[4] O altă încercare, terminată cu succes, a avut loc în 2002 în Colorado.[4]

În părțile centrale și meridionale ale Americii de Nord există o mare populație a râșilor roșii. Ei trăiesc pe aproape întreg teritoriul Statelor Unite, în afara regiunii de centru-est.[6] În Canada, se pot găsi în partea de sud, părăsită mai înainte de râșii canadieni.[6] Se raportează și existența populației în Mexic. Nu sunt amenințate nicăieri, chiar dacă lipsesc datele exacte despre numărul indivizilor în Mexic.[6]

Aspect

Râs iberic

Râșii au mărimea asemănătoare cu cea a câinelui. Au între 70 și 150 cm lungime, cu coadă relativ scurtă — de 5–25 cm. Vârful cozii la toate speciile este de obicei negru, iar în vârful urechilor sunt smocurile de peri negri, ceea ce deosebește râșii de alte feline. Culoarea perilor este diversificată și depinzând de specia și condițiile climatice, variază între castaniu și bej sau chiar alb. De asemenea, toți râșii au perii albi la piept, pântece și partea interioară a gambelor. Greutățile maxime raportate se găsesc între 50 kg și 58 kg, dar în mod normal reprezentanții niciunei specii nu depășesc greutatea de 30 kg. Ca toate felinele, râșii au gheare ascuțite și retractile care ajung lungimea de 4–6 cm. Râșii trăiesc aproximativ 20 ani.

Cei mai mari sunt râșii eurasiatici, având 80–150 cm lungime și o greutate de 18–30 kg.[18] Urmează cei iberici, cu 85–120 cm și 13–25 kg[19] și ambele specii americane care au aceleași valori de lungime (70–120 cm) și de greutate (9–15 kg).[20]

Râșii mici sunt uneori confundați cu pisicile sălbatice în ciuda faptului că fac parte din genuri separate.[21]

Comportament și pradă

Râs roșu

Toate speciile de râși sunt carnivore, prădătoare și teritoriale, iar arealul lor ocupă de la 100 la aproximativ 2.000 km²,[22] însă speciile europene au teritoriul limitat din cauza activității umane.[22] Se pot găsi mai ales în păduri din regiuni muntoase, dificil accesibile, bogate în vânatul potențial[16]. Râșii sunt capabili să se cațăre dar de obicei vânează la nivelul pământului[23]. Râșii nu acceptă vulpile și pisicile sălbatice în compania lor și le îndepărtează, prezentând un comportament ostil față de ele.[8] Râșii sunt activi noaptea.[22]

Prada lor tipică constă în diverse animale forestiere și cele care trăiesc în câmpuri, cum ar fi șoareci, iepuri, cerbi, saigale, coluni și diverse specii ale păsărilor. Uneori consumă și animale domesticite, cum ar fi găini, rațe, gâște, curcani, oi ș.a.m.d., atacând chiar câini când se simte primejduit.[1] La nevoie este necrofag, deși în mod obișnuit îngroapă prada pe care nu a putut-o mânca[22].

Râșii se mișcă repede și fără zgomot, ceea ce le permite să atace prada pe neașteptate. Pot și sări la o distanță de 4-6 metri în orice direcție.[16] Auzul și mirosul râșilor sunt foarte dezvoltate.[8] De asemenea, ca majoritatea pisicilor, râșii pot vedea bine seara și noaptea.[22]

Împerechere

Toate speciile râșilor se împerechează în timpul primăverii timpurii, în martie și aprilie. Fiindcă sunt animale solitare, împerecherea nu are loc in fiecare an[16]. Ciclul estral la femelele durează 10-15 zile, iar sarcina — 65-90 de zile, depinzând de specie,[3][4][5][6] după care se nasc 2-4 pui, orbi pentru aproximativ două săptămâni.[8] Alăptarea durează relativ mult, până la șase luni. Puii se despart de mamă când au doi ani de vârstă, cu scopul de a se pregăti pentru prima împerechere.[22] Este foarte dificil de observat obiceiuri de împerechere ale râșilor din diverse cauze, mai ales raritatea animalelor, efectul vânătorilor intensive, ori marelor areale unde ele trăiesc.[16]

Specii

Caracteristicile fizice ale speciilor de Rîs
Imagine Specie Sex Greutate Lungime Înălțime (la nivelul umerilor)
Râs eurasiatic
(Lynx lynx)
mascul 18–30 kg 81–129 cm 70 cm[24]
femelă 18 kg
Râs canadian
(Lynx canadensis)
ambii 8–14 kg 90 cm 48–56 cm[25]
Râs iberic
(Lynx pardinus)
mascul 12,9 kg 85–110 cm 60–70 cm[26][27]
femelă 9,4 kg
Râs roșu
(Lynx rufus)
mascul 7,3–14 kg[28] 71–100 cm[28] 51–61 cm[29]
femelă 9,1 kg

Referințe

  1. ^ a b „TigerHomes: Lynx — Felis lynx” (în engleză). Accesat în . 
  2. ^ Gray, J. E. (). „The Caracal”. List of the specimens of Mammalia in the collection of the British Museum. London: The Trustees of the British Museum. p. 46. 
  3. ^ a b Rodríguez, A. & Calzada, J. Lynx pardinus”. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 3.1. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. .  Accessed on 31 March 2022.
  4. ^ a b c d e f „IUCN: 2008 Red List — Lynx canadensis” (în engleză). Accesat în . 
  5. ^ a b c d „IUCN: 2008 Red List — Lynx lynx” (în engleză). Accesat în . 
  6. ^ a b c d e f „IUCN: 2008 Red List — Lynx rufus” (în engleză). Accesat în . 
  7. ^ a b „DEX-DER: rîs. Accesat în . 
  8. ^ a b c d „Příroda.Cz: Rys ostrovid” (în cehă). Accesat în . 
  9. ^ „Biologia: Ryś” (în poloneză). Accesat în . 
  10. ^ „FlorAnimal.Ru: РЫСЬ” (în rusă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „DEX-DEX'98: linx. Accesat în . 
  12. ^ Lusa (). „Pela primeira vez em 20 anos, há mais de 1000 linces-ibéricos”. Público. 
  13. ^ „FCF: Eurasian lynx” (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Lynx distribution in Romania in 2001” (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „CITES species database: Lynx lynx” (în engleză). Accesat în . 
  16. ^ a b c d e „Zooland: Râsul (Lynx lynx). Accesat în . 
  17. ^ „IUCN: Canadian lynx — range map. Accesat în . 
  18. ^ „Wild Cats: Eurasian Lynx (Lynx lynx)” (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ „CSG Species Accounts: Iberian lynx (Lynx pardinus)” (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „ADW: Bobcat” (în engleză). Accesat în . 
  21. ^ „Pochodzenie kotów” (în poloneză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ a b c d e f „Natura 2000 w Karpatach — ryś (Lynx lynx)” (în poloneză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ „IberiaNature: Iberian lynx” (în engleză). Accesat în . 
  24. ^ Jackson, Peter (). „Eurasian lynx”. lynx.uio.no. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ politis (). „Animal Facts: Canada Lynx”. Canadian Geographic (în engleză). Accesat în . 
  26. ^ „Iberian lynx – Lynx pardinus”. Species Data Sheets. United Nations Environment Programme – World Conservation Monitoring Centre. . Arhivat din original la . 
  27. ^ Johnson, Christopher (). „Lynx pardinus – Spanish lynx”. Animal Diversity Web. University of Michigan Museum of Zoology. Accesat în . 
  28. ^ a b Sparano, Vin T. (septembrie 1998). Complete Outdoors Encyclopedia. St. Martin's Press. p. 228. ISBN 0-312-19190-1. 
  29. ^ Cahalane, Victor H (). Meeting the Mammals. Kessinger Publishing. p. 64. ISBN 1-4179-9522-X. 

Legături externe

Wikispecies
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Lynx
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de râşi
  • „Linx” la DEX online
  • Website-ul Agenției de protecție a mediului Maramureș Arhivat în , la Wayback Machine.
  • v
  • d
  • m
Speciile extante din ordinul Carnivora
Subordinul Feliformia
Nandiniidae
Nandinia
  • Civetă de palmieri (N. binotata)
Herpestidae
(Manguste)
Atilax
  • A. paludinosus
Bdeogale
  • Mangustă cu coada stufoasă (B. crassicauda)
  • Mangustă a lui Jackson (B. jacksoni)
  • Mangustă cu picioare negre (B. nigripes)
Crossarchus
  • C. alexandri
  • C. ansorgei
  • C. obscurus
  • C. platycephalus
Cynictis
  • Mangustă galbenă (C. penicillata)
Dologale
  • Mangustă tropicală (D. dybowskii)
Helogale
  • H. hirtula
  • Mangustă pitică sudică (H. parvula)
Herpestes
  • H. flavescens
  • Mangustă egipteană (H. ichneumon)
  • H. ochracea
  • H. pulverulenta
  • H. sanguinea
Ichneumia
  • Mangustă cu coadă albă (I. albicauda)
Liberiictus
  • Kușiman liberian (L. kuhni)
Mungos
  • M. gambianus
  • Mangustă zebrată (M. mungo)
Paracynictis
  • P. selousi
Rhynchogale
  • Kafundi (R. melleri)
Suricata
  • Suricată (S. suricatta)
Urva
  • U. auropunctata
  • U. brachyura
  • Mangustă Mungo (U. edwardsi)
  • U. fusca
  • U. javanica
  • U. semitorquata
  • U. smithii
  • Mangustă a crabilor (U. urva)
  • Mangustă cu gât dungat (U. vitticolla)
Xenogale
  • X. naso
Hyaenidae
(Hiene)
Crocuta
  • Hienă pătată (C. crocuta)
Hyaena
  • Hienă vărgată (H. hyaena)
Parahyaena
  • Hienă brună (P. brunnea)
Proteles
  • Lup de pământ (P. cristata)
Felidae
Familie largă listată mai jos
Viverridae
Familie largă listată mai jos
Eupleridae
Familie mică listată mai jos
Familia Felidae
Felinae
Acinonyx
  • Ghepard (A. jubatus)
Caracal
  • Pisică aurie africană (C. aurata)
  • Caracal (C. caracal)
Catopuma
  • Pisică borneană (C. badia)
  • Pisică a lui Temminck (C. temminckii)
Felis
  • F. bieti
  • Pisică domestică (F. catus)
  • Pisică de junglă (F. chaus)
  • Pisică sălbatică africană (F. lybica)
  • Pisică de deșert (F. margarita)
  • Pisică cu picioare negre (F. nigripes)
  • Pisică sălbatică europeană (F. silvestris)
Herpailurus
  • Jaguarundi (H. yagouaroundi)
Leopardus
  • Pisică de pampas (L. colocola)
  • Pisică a lui Geoffroy (L. geoffroyi)
  • Pisică chiliană (L. guigna)
  • L. guttulus
  • Pisică andină (L. jacobita)
  • Ocelot (L. pardalis)
  • Pisică pitică (L. tigrinus)
  • Margay (L. wiedii)
Leptailurus
  • Serval (L. serval)
Lynx
  • Râs canadian (L. canadensis)
  • Râs eurasiatic (L. lynx)
  • Râs iberic (L. pardinus)
  • Râs roșu (L. rufus)
Otocolobus
  • Manul (O. manul)
Pardofelis
  • Pisică marmorată (P. marmorata)
Prionailurus
  • Pisică leopard (P. bengalensis)
  • P. javanensis
  • Pisică cu capul turtit (P. planiceps)
  • Pisică pătată (P. rubiginosus)
  • Pisică pescar (P. viverrinus)
Puma
  • Pumă (P. concolor)
Pantherinae
Panthera
  • Leu (P. leo)
  • Jaguar (P. onca)
  • Leopard (P. pardus)
  • Tigru (P. tigris)
  • Leopard al zăpezilor (P. uncia)
Neofelis
  • N. diardi
  • Leopard de copac (N. nebulosa)
Prionodontidae
Prionodon
  • P. linsang
  • P. pardicolor
Familia Viverridae
Paradoxurinae
Arctictis
  • Binturong (A. binturong)
Arctogalidia
  • Civetă dungată de palmieri (A. trivirgata)
Macrogalidia
  • Civetă de Celebes (M. musschenbroekii)
Paguma
  • Civetă himalaiană (P. larvata)
Paradoxurus
  • Musong pătat (P. hermaphroditus)
  • P. jerdoni
  • P. zeylonensis
Hemigalinae
Chrotogale
  • Civetă a lui Owston (C. owstoni)
Cynogale
  • Civetă vidră (C. bennettii)
Diplogale
  • Mangustă borneană (D. hosei)
Hemigalus
  • Civetă dungată (H. derbyanus)
Viverrinae
Civettictis
  • Civetă africană (C. civetta)
Viverra
  • V. civettina
  • V. megaspila
  • V. tangalunga
  • Zibetă (V. zibetha)
Viverricula
  • Civetă mică indiană (V. indica)
Genettinae
Genetta
(Genete)
  • G. abyssinica
  • G. angolensis
  • G. bourloni
  • G. cristata
  • Genetă comună (G. genetta)
  • G. johnstoni
  • G. letabae
  • Genetă ruginie (G. maculata)
  • G. pardina
  • G. piscivora
  • G. poensis
  • G. servalina
  • Genetă Haussa (G. thierryi)
  • Genetă de Cap (G. tigrina)
  • G. victoriae
  • Genetă cu pete mici (G. felina)
Poiana
  • P. richardsonii
  • P. leightoni
Familia Eupleridae
Euplerinae
Cryptoprocta
  • Pisică fossa (C. ferox)
Eupleres
  • Falanuc mic (E. goudotii)
  • E. major
Fossa
  • Civetă malgașă (F. fossana)
Galidiinae
Galidia
  • Mangustă madagascariană (G. elegans)
Galidictis
  • G. fasciata
  • G. grandidieri
Mungotictis
  • Mangustă cu dungi înguste (M. decemlineata)
Salanoia
  • Mangustă cu coadă cafenie (S. concolor)
  • S. durrelli
Subordinul Caniformia (cont. mai jos)
Ursidae
(Urși)
Ailuropoda
  • Panda mare (A. melanoleuca)
Helarctos
  • Urs malaez (H. malayanus)
Melursus
  • Urs buzat (M. ursinus)
Tremarctos
  • Urs cu ochelari (T. ornatus)
Ursus
  • Urs negru american (U. americanus)
  • Urs brun (U. arctos)
  • Urs polar (U. maritimus)
  • Urs negru asiatic (U. thibetanus)
Mephitidae
(Sconcși)
Conepatus
(Sconcși cu
rât de porc)
  • Surillo (C. chinga)
  • Sconcs de Patagonia (C. humboldtii)
  • C. leuconotus
  • C. semistriatus
Mephitis
  • Sconcs cu coadă lungă (M. macroura)
  • Sconcs dungat (M. mephitis)
Mydaus
  • Bursuc malaez (M. javanensis)
  • Bursuc palawanez (M. marchei)
Spilogale
(Sconcși pătați)
  • S. angustifrons
  • S. gracilis
  • S. putorius
  • Sconcs pitic pătat (S. pygmaea)
Procyonidae
(Ratoni, coati, olingo)
Bassaricyon
(Olingo)
  • B. alleni
  • Olingo cu coadă stufoasă (B. gabbii)
  • B. medius
  • B. neblina
Bassariscus
  • Pisică cu coadă inelată (B. astutus)
  • Pisică mexicană cu coadă inelată (B. sumichrasti)
Nasua
(inclusiv coati)
  • Coati cu nas alb (N. narica)
  • Coati cu coada inelată (N. nasua)
Nasuella
(inclusiv coati)
  • N. meridensis
  • N. olivacea
Potos
  • Kinkaju (P. flavus)
Procyon
  • Urs spălător mâncător de raci (P. cancrivorus)
  • Raton din America de Nord (P. lotor)
  • P. pygmaeus
Ailuridae
Ailurus
  • Panda roșu (A. fulgens)
Subordinul Caniformia (cont. mai sus)
Otariidae
(Foci cu urechi)
(include focile cu blană
și leii de mare)

(inclusiv pinipede)
Arctocephalus
  • Otarie sud-americană (A. australis)
  • Otarie neozeelandeză (A. forsteri)
  • Otarie de Galapagos (A. galapagoensis)
  • Otarie antarctică (A. gazella)
  • Otarie de Juan Fernandez (A. philippii)
  • Otarie sud-africană (A. pusillus)
  • Otarie de Guadalupa (A. townsendi)
  • Otarie subantarctică (A. tropicalis)
Callorhinus
  • Otarie a lui Pribilof (C. ursinus)
Eumetopias
  • Leu de mare al lui Steller (E. jubatus)
Neophoca
  • Leu de mare australian (N. cinerea)
Otaria
  • Leu de mare sud-american (O. flavescens)
Phocarctos
  • Leu de mare neozeelandez (P. hookeri)
Zalophus
  • Leu de mare californian (Z. californianus)
  • Leu de mare din Galapagos (Z. wollebaeki)
Odobenidae
(inclusiv pinipede)
Odobenus
  • Morsă (O. rosmarus)
Phocidae
(Foci fără urechi)
(inclusiv pinipede)
Cystophora
  • Focă cu creastă (C. cristata)
Erignathus
  • Focă bărboasă (E. barbatus)
Halichoerus
  • Focă cenușie (H. grypus)
Histriophoca
  • Focă panglică (H. fasciata)
Hydrurga
  • Focă leopard (H. leptonyx)
Leptonychotes
  • Focă a lui Weddell (L. weddellii)
Lobodon
  • Focă mâncătoare de crabi (L. carcinophagus)
Mirounga
(Elefanți de mare)
  • Elefant de mare boreal (M. angustirostris)
  • Elefeant de mare sudic (M. leonina)
Monachus
  • Focă cu burtă albă (M. monachus)
Neomonachus
  • Focă de Hawaii (N. schauinslandi)
Ommatophoca
  • Focă a lui Ross (O. rossi)
Pagophilus
  • Focă de Groenlanda (P. groenlandicus)
Phoca
  • Focă de Pacific (P. largha)
  • Focă obișnuită (P. vitulina)
Pusa
  • Focă de Caspica (P. caspica)
  • Focă inelată (P. hispida)
  • Focă de Baikal (P. sibirica)
Canidae
Familie largă listată mai jos
Mustelidae
Familie largă listată mai jos
Familia Canidae (include câinii)
Atelocynus
  • Câine cu urechi mici (A. microtis)
Canis
  • Șacal auriu (C. aureus)
  • Câine domestic (C. familiaris)
  • Coiot (C. latrans)
  • Lup șacal (C. lupaster)
  • Lup (C. lupus)
  • C. lycaon
  • Lup roșu (C. rufus)
  • Lup abisinian (C. simensis)
Cerdocyon
  • Vulpe de savană (C. thous)
Chrysocyon
  • Lup cu coamă (C. brachyurus)
Cuon
  • Câine sălbatic indian (C. alpinus)
Lupulella
  • Șacal dungat (L. adustus)
  • Șacal cu spatele negru (L. mesomelas)
Lycalopex
  • Vulpe roșie sud-americană (L. culpaeus)
  • Vulpe a lui Darwin (L. fulvipes)
  • Vulpe mică gri sud-americană (L. griseus)
  • Vulpe de pampas (L. gymnocercus)
  • L. sechurae
  • L. vetulus
Lycaon
  • Câine sălbatic african (L. pictus)
Nyctereutes
  • Câine enot (N. procyonoides)
  • N. viverrinus
Otocyon
  • Vulpe cu urechi mari (O. megalotis)
Speothos
  • Câine al tufișurilor (S. venaticus)
Urocyon
  • Vulpe cenușie de câmp (U. cinereoargenteus)
  • U. littoralis
Vulpes
(Vulpi)
  • Vulpe bengaleză (V. bengalensis)
  • Vulpe a lui Blanford (V. cana)
  • Vule sud-africană (V. chama)
  • Vulpe de stepă (V. corsac)
  • V. ferrilata
  • Vulpe polară (V. lagopus)
  • Vulpe cu urechi lungi (V. macrotis)
  • Vulpe palidă (V. pallida)
  • V. rueppelli
  • Vulpe de prerie (V. velox)
  • Vulpe roșie (V. vulpes)
  • Fenec (V. zerda)
Familia Mustelidae
Helictidinae
(Bursuci-nevăstuici)
Melogale
  • M. cucphuongensis
  • M. everetti
  • M. moschata
  • M. orientalis
  • M. personata
  • M. subaurantiaca
Guloninae
(Jderi și glutoni)
Eira
  • Nevăstuică cu capul cenușiu (E. barbara)
Gulo
  • Gluton (G. gulo)
Martes
(Jderi)
  • Jder american (M. americana)
  • M. caurina
  • Jder cu gâtul galben (M. flavigula)
  • Jder de piatră (M. foina)
  • M. gwatkinsii
  • Jder de copac (M. martes)
  • M. melampus
  • Samur (M. zibellina)
Pekania
  • Jder pescar (P. pennanti)
Ictonychinae
(Nevăstuici și dihori
africani și grizoni)
Galictis
  • G. cuja
  • G. vittata
Ictonyx
  • Nevăstuică pătată nord-africană (I. libyca)
  • Dihor dungat african (I. striatus)
Lyncodon
  • Nevăstuică patagoniană (L. patagonicus)
Poecilogale
  • Nevăstuică dungată africană (P. albinucha)
Vormela
  • Dihor pătat (V. peregusna)
Lutrinae
(Vidre)
Aonyx
  • Vidră africană fără gheare (A. capensis)
  • Vidră orientală cu gheare scurte (A. cinereus)
  • A. congicus
Enhydra
  • Vidră de mare (E. lutris)
Hydrictis
  • Vidră cu gât pătat (H. maculicollis)
Lontra
  • Vidră americană (L. canadensis)
  • Lutră de mare sud-americană (L. felina)
  • Vidră cu coadă lungă (L. longicaudis)
  • Lutră chiliană (L. provocax)
Lutra
  • Vidră de râu (L. lutra)
  • Vidră de Sumatra (L. sumatrana)
Lutrogale
  • Vidră indiană (L. perspicillata)
Pteronura
  • Vidră uriașă (P. brasiliensis)
Melinae
(Bursuci eurasiatici)
Arctonyx
  • A. albogularis
  • A. collaris
  • A. hoevenii
Meles
  • M. anakuma
  • Bursuc mic (M. canescens)
  • Bursuc de nisip (M. leucurus)
  • Bursuc european (M. meles)
Mellivorinae
Mellivora
  • Bursuc de miere (M. capensis)
Mustelinae
(Nevăstuici și nurci)
Mustela
(Nevăstuici și
dihori domestici)
  • M. aistoodonnivalis
  • M. altaica
  • Hermină (M. erminea)
  • Dihor de stepă (M. eversmannii)
  • Dihor domestic (M. furo)
  • M. haidarum
  • M. itatsi
  • M. kathiah
  • Nurcă europeană (M. lutreola)
  • M. lutreolina
  • Dihor cu labe negre (M. nigripes)
  • Nevăstuică mică (M. nivalis)
  • M. nudipes
  • Dihor european (M. putorius)
  • Hermelină americană (M. richardsonii)
  • Nevăstuică siberiană (M. sibirica)
  • M. strigidorsa
Neogale
  • N. africana
  • N. felipei
  • Nevăstuică cu coadă lungă (N. frenata)
  • Nurcă americană (N. vison)
Taxidiinae
Taxidea
  • Bursuc american (T. taxus)
  • v
  • d
  • m
Genuri de civete, manguste, hiene, pisici și rude extincte ale lor
Feliformia
Palaeogalidae
  • Palaeogale?
Nimravidae
    • Vezi Nimravidae
Aeluroidea
  • Alagtsavbaatar
  • Anictis
  • Asiavorator
  • Shandgolictis
Nandiniidae
  • Nandinia
Viverroidea
Viverridae
  • Africanictis
  • Dunictis
  • Forsythictis
  • Lufengictis
  • Ketketictis
  • Mioprionodon
  • Moghradictis
  • Progenetta
Genettinae
Hemigalinae
  • Chrotogale
  • Cynogale
  • Diplogale
  • Hemigalus
  • Macrogalidia
Paradoxurinae
  • Arctictis
  • Arctogalidia
  • Kanuites
  • Kichechia
  • Paguma
  • Paradoxurus
  • Siamictis
  • Tugenictis
Viverrinae
  • Civettictis
  • Semigenetta
  • Viverra
  • Viverricula
Herpestoidea
Herpestidae
    • Vezi mai jos↓
Hyaenidae
    • Vezi mai jos↓
Feloidea
    • Vezi mai jos↓
Eupleridae
Euplerinae
  • Cryptoprocta
  • Eupleres
  • Fossa
Galidiinae
  • Galidia
  • Galidictis
  • Mungotictis
  • Salanoia
Herpestidae
  • Kichechia
  • Legetetia
  • Leptoplesictis
  • Ugandictis
Herpestinae
  • Atilax
  • Bdeogale
  • Cynictis
  • Herpestes
  • Ichneumia
  • Paracynictis
  • Urva
  • Xenogale
Mungotinae
  • Crossarchus
  • Dologale
  • Helogale
  • Liberiictis
  • Mungos
  • Suricata
Percrocutidae?
  • Dinocrocuta
  • Percrocuta
Lophocyonidae
  • Euboictis
  • Izmirictis
  • Lophocyon
  • Sivanasua
Hyaenidae
  • Allohyaena
  • Belbus
  • Metahyaena
  • Pliocrocuta
  • Tongxinictis
  • Werdelinus
Ictitheriinae
  • Herpestides
  • Hyaenotherium
  • Ictitherium
  • Lycyaena
  • Miohyaenotherium
  • Plioviverrops
  • Protictitherium
  • Thalassictis
  • Tungurictis
Protelinae
  • Gansuyaena
  • Proteles
Hyaeninae
  • Adcrocuta
  • Chasmaporthetes
  • Crocuta
  • Hyaena
  • Hyaenictis
  • Ikelohyaena
  • Leecyaena
  • Lycyaenops
  • Pachycrocuta
  • Palinhyaena
  • Parahyaena
Feloidea
Feloidea
  • Pseudictis
  • Stenogale
  • Stenoplesictis
  • Viretictis
Barbourofelidae
  • (Vezi Barbourofelidae)
Prionodontidae
  • Haplogale
  • Palaeoprionodon
  • Prionodon
Felidae
  • Asilifelis
  • Diamantofelis
  • Hyperailurictis
  • Katifelis
  • Namafelis
  • Miopanthera
  • Pseudaelurus
  • Sivaelurus
  • Styriofelis
Proailurinae
  • Proailurus
  • Vinayakia
Felinae
Machairodontinae
Pantherinae
Identificatori taxonomici