Crușin

Crușin
Clasificare științifică
Regn: Plantae
Subregn: Cormofitae
Încrengătură: Magnoliophyta (Angio-spermatophyta)
Clasă: Magnoliatae (Dicotiledonatae)
Ordin: Rhamnales
Familie: Rhamnaceae
Gen: 'Frangula'
Specie: Rhamnus frangula
Nume binomial
Rhamnus frangula
Modifică text Consultați documentația formatului

Crușinul (Rhamnus frangula) este o plantă medicinală, cunoscută îndeosebi pentru proprietățile ei laxative dar și curative.

Utilizare

Frunzele dar mai ales scoarța de crușin exercită acțiuni purgative și laxative (provoacă eliminarea conținutului tubului digestiv), efect coleretic și colagog asupra bilei (excită bila, mărindu-i secreția), proprietăti vermifuge și au o acțiune relaxantă asupra musculaturii intestinale. Fructele au acțiune protectoare, regenerantă și antioxidantă, fiind bogate în vitamine, minerale și acizi grași.[1]

Decorativ

Păducelul negru are calități decorative limitate, fără flori evidente sau frunziș impresionant, și este cultivat în principal pentru valoarea sa de conservare, în special pentru a atrage fluturi de lămâiță. O varietate cu frunze pestrițe, Frangula alnus 'Variegata', și o varietate cu frunze foarte subțiri 'Asplenifolia' sunt uneori cultivate în grădini ca arbuști ornamentali. Cultivarul 'Tallhedge' a fost selectat pentru a fi folosit la garduri vii. [2]

Medicinal

Galen, un medic grec din secolul al II-lea d.Hr., cunoștea păducelul negru, deși nu făcea o distincție clară în scrierile sale între acesta și alte specii înrudite. Toate aceste plante, totuși, erau creditate cu puterea de a proteja împotriva vrăjitoriei, demonilor, otrăvurilor și durerilor de cap.

Coaja (și într-o măsură mai mică fructul) a fost utilizată ca laxativ, datorită conținutului său de 3-7% antrachinonă. Coaja destinată uzului medicinal este uscată și păstrată timp de un an înainte de utilizare, deoarece coaja proaspătă este puternic purgativă; chiar și coaja uscată poate fi periculoasă dacă este luată în exces. [3][2]

Alte utilizări

Cărbunele de păducel negru este prețuit în fabricarea prafului de pușcă, fiind considerat cel mai bun lemn pentru acest scop. Este deosebit de apreciat pentru fitilurile temporizate datorită ratei sale foarte uniforme de ardere. [3][4] Lemnul a fost folosit în trecut pentru a face forme pentru pantofi, cuiere și furnire. Coaja produce un colorant galben, iar boabele necoapte furnizează un colorant verde.[2]

Note

  1. ^ Alina Ghica. „Crusin”. www.studentie.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b c „Frangula alnus Alder Buckthorn PFAF Plant Database”. pfaf.org. Accesat în . 
  3. ^ a b Rushforth, K (). Trees of Britain and Europe. Collins. 
  4. ^ Vedel, H., & Lange, J (). Trees and Bushes in Wood and Hedgerow. Methuen & Co Ltd. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de crușin
Wikispecies
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Crușin
  Acest articol din domeniul botanicii este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.


v  d  m
Plante medicinale (Listă)
Specii
Abiu  • Abrus precatorius  • Aglică  • Acacia catechu  • Acacia senegal  • Acokanthera abyssinica  • Aconitum ferox  • Aconitum napellus  • Afin  • Agriș  • Albăstrea  • Aloe vera  • Amărala  • Anason  • Anemone ranunculoides  • Angelică  • Anghinare  • Arborele de cacao  • Armurariu  • Arnica  • Arnică  • Bambus  • Brad argintiu  • Brusture  • Brândușă de toamnă  • Busuioc  • Capere  • Cartof  • Cătină albă  • Cerențel  • Chimen  • Chimion  • Cicoare  • Cimbru  • Cimbrișor de câmp  • Ciuboțica cucului  • Ciulin  • Ciumăfaie  • Coacăz roșu • Coada-calului  • Coada șoricelului  • Coada racului • Coriandru  • Corn  • Crețișoară  • Crețușcă  • Crușin  • Curcuma  • Cânepă indiană  • Călin  • Cătină de garduri  • Dafin  • Dracilă  • Dud  • Dud alb  • Dumbravnic  • Efedra  • Feciorică  • Fenicul  • Floarea patimilor  • Gălbenele  • Gențiană  • Ghimbir • Ghimpe  • Ghimpe pădureț  • Ghințură (galbenă)  • Hamei  • Hasmațuchi  • Iarbă mare  • Iarbă grasă  • Iederă  • Ienupăr  • In  • Ipcărigea  • Isop • Izmă bună  • Jneapăn • Kaki  • Lavandula  • Lemn dulce  • Liliac  • Limba cerbului  • Limba mielului  • Lumânărică  • Mandragoră  • Măceș  • Maghiran  • Măselariță  • Mătrăgună  • Merișor  • Mur  • Mușchi de piatră  • Mușețel  • Muștar alb  • Muștar negru  • Nalbă mare  • Nuc  • Obligeană  • Osul iepurelui  • Panseluță  • Papaya  • Păpădie  • Pătlagină  • Pătlăgeaua roșie  • Pătrunjel  • Piper de baltă  • Pir  • Plămânărică  • Păducel  • Pelin  • Podbal  • Popilnic  • Porumbar  • Pufulița cu flori mici  • Răchitan  • Răcovină  • Ridiche neagră  • Roiba  • Roiniță  • Rostopască  • Rozmarin  • Roșcov  • Rușcuță de primăvară  • Salvie de câmp  • Săpunăriță  • Scai vânăt  • Schinduf  • Schinel  • Soc (negru)  • Spilcuță  • Splinuță  • Sunătoare  • Sulfină  • Șovârf  • Tagetes  • Talpa gâștii  • Tătăneasă  • Tei  • Traista-ciobanului  • Țintaură  • Trei-frați-pătați  • Troscot  • Turița mare  • Unguraș  • Urzică  • Urzică moartă albă  • Urzică moartă mov  • Valeriană  • Ventrilică  • Verbina comună  • Viola  • Viță de vie  • Volbură  • Vâsc european  • Zămoșiță
Floare de gălbenele

Wikipedia book Carte · Categorie Categorie · Portal Portal · WikiProject WikiProiect